Peste 80% dintre români sunt nemulţumiţi de calitatea vieţii, cea mai ridicată pondere înregistrată în 34 de state din Europa şi Asia Centrală incluse într-un sondaj realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). La prima ediţie, derulată la sfârşitul anului 2006, a sondajului "Viaţa în tranziţie", realizat de BERD în colaborare cu Banca Mondială, ponderea românilor nemulţumiţi se situa sub 70%. În rândul tinerilor (categoria de vârstă 18-39 de ani), care erau în 2006 de două ori mai mulţumiţi decât vârstnicii, satisfacţia privind calitatea vieţii a scăzut mai rapid, indicatorul fiind în prezent la acelaşi nivel pe toate categoriile de vârstă.
Optimismul privind viitorul a scăzut la mai puţin de jumătate în perioada analizată. Numai în jur de o cincime dintre români se aşteaptă pentru copiii lor la o situaţie mai bună decât a propriei generaţii, în pofida nivelului actual ridicat de nemulţumire, potrivit BERD. România se situează astfel aproape de media a cinci state din Vestul Europei incluse de BERD în studiu pentru realizarea de comparaţii.
Aproape două treimi dintre gospodăriile din România au fost afectate de criza economică, unul dintre cele mai mari procentaje dintre statele incluse în sondaj. Criza a avut un impact puternic asupra a peste 70% din populaţia de vârstă mijlocie (40-59 ani) şi a peste două treimi din categoria cu venituri scăzute (cheltuieli echivalente cu mai puţin de 4.000 de dolari pe gospodărie). Vârstnicii (de peste 60 de ani) au resimţit impactul crizei cel mai puţin, respectiv sub 50% dintre respondenţii din această categorie de vârstă.
Atitudinile faţă de democraţie şi economia de piaţă au înregistrat, de asemenea, o evoluţie negativă în 2010 faţă de anul 2006, însă combinaţia acestora două rămâne cea mai populară opţiune politică şi economică pentru români.
Susţinerea pentru economia de piaţă se situează în coada unui clasament la nivelul regiunii. Doar peste o treime dintre respondenţi preferă economia de piaţă oricărui alt sistem economic, cu zece puncte procentuale mai puţin ca în 2006.
Atitudinea faţă de democraţie a rezistat mai bine, procentajul celor care sprijină fără rezerve sistemul democratic înregistrând un declin de numai şapte puncte procentuale, la 43%.
Românii nu consideră că în ţara lor există caracteristici democratice certe, potrivit BERD. Doar 27% din respondenţi cred că în România există alegeri libere şi corecte şi numai 23% că există lege şi ordine. Mai puţin de o cincime gândesc că sistemul juridic apără indivizii în faţa abuzurilor statului. Aceste procentaje sunt cu 40 de puncte sau mai mult sub media ţărilor din Vestul Europei incluse în sondaj.
Încrederea în instituţiile publice a scăzut în perioada 2006-2010. Încrederea în preşedinţie a scăzut semnificativ, notează BERD, la numai 14%, în timp ce pentru Guvern şi Parlament, declinul a fost de circa două tremi, la numai 7%, respectiv la 5% în cazul partidelor politice.
Totodată, procentajul românilor care consideră că plăţile clandestine din domeniul sănătăţii sunt un lucru obişnuit este deosebit de ridicat, respectiv de 43% din respondenţi, cu 13 puncte procentuale mai mult ca în 2006. Poliţia rutieră este al doilea între sectoarele problematice în privinţa percepţiei corupţiei, aproape 12% din populaţie considerând plăţile clandestine o problemă. Alte sectoare publice au înregistrat scăderi uşoare ale percepţiei populaţiei privind corupţia, faţă de 2006, însă rămân mult peste nivelul din statele occidentale, potrivit sondajului BERD.
Jumătate din români vor ca Guvernul să acorde o prioritate mai mare sănătăţii în privinţa cheltuielilor. Un sfert ar prefera ca autorităţile să se concentreze pe sectorul educaţiei, în timp ce 12% vor pensii mai mari.
Sondajul BERD a fost derulat la sfârşitul anului trecut în 34 de state. Din Europa de Vest au fost incluse Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Suedia.
Optimismul privind viitorul a scăzut la mai puţin de jumătate în perioada analizată. Numai în jur de o cincime dintre români se aşteaptă pentru copiii lor la o situaţie mai bună decât a propriei generaţii, în pofida nivelului actual ridicat de nemulţumire, potrivit BERD. România se situează astfel aproape de media a cinci state din Vestul Europei incluse de BERD în studiu pentru realizarea de comparaţii.
Aproape două treimi dintre gospodăriile din România au fost afectate de criza economică, unul dintre cele mai mari procentaje dintre statele incluse în sondaj. Criza a avut un impact puternic asupra a peste 70% din populaţia de vârstă mijlocie (40-59 ani) şi a peste două treimi din categoria cu venituri scăzute (cheltuieli echivalente cu mai puţin de 4.000 de dolari pe gospodărie). Vârstnicii (de peste 60 de ani) au resimţit impactul crizei cel mai puţin, respectiv sub 50% dintre respondenţii din această categorie de vârstă.
Atitudinile faţă de democraţie şi economia de piaţă au înregistrat, de asemenea, o evoluţie negativă în 2010 faţă de anul 2006, însă combinaţia acestora două rămâne cea mai populară opţiune politică şi economică pentru români.
Susţinerea pentru economia de piaţă se situează în coada unui clasament la nivelul regiunii. Doar peste o treime dintre respondenţi preferă economia de piaţă oricărui alt sistem economic, cu zece puncte procentuale mai puţin ca în 2006.
Atitudinea faţă de democraţie a rezistat mai bine, procentajul celor care sprijină fără rezerve sistemul democratic înregistrând un declin de numai şapte puncte procentuale, la 43%.
Românii nu consideră că în ţara lor există caracteristici democratice certe, potrivit BERD. Doar 27% din respondenţi cred că în România există alegeri libere şi corecte şi numai 23% că există lege şi ordine. Mai puţin de o cincime gândesc că sistemul juridic apără indivizii în faţa abuzurilor statului. Aceste procentaje sunt cu 40 de puncte sau mai mult sub media ţărilor din Vestul Europei incluse în sondaj.
Încrederea în instituţiile publice a scăzut în perioada 2006-2010. Încrederea în preşedinţie a scăzut semnificativ, notează BERD, la numai 14%, în timp ce pentru Guvern şi Parlament, declinul a fost de circa două tremi, la numai 7%, respectiv la 5% în cazul partidelor politice.
Totodată, procentajul românilor care consideră că plăţile clandestine din domeniul sănătăţii sunt un lucru obişnuit este deosebit de ridicat, respectiv de 43% din respondenţi, cu 13 puncte procentuale mai mult ca în 2006. Poliţia rutieră este al doilea între sectoarele problematice în privinţa percepţiei corupţiei, aproape 12% din populaţie considerând plăţile clandestine o problemă. Alte sectoare publice au înregistrat scăderi uşoare ale percepţiei populaţiei privind corupţia, faţă de 2006, însă rămân mult peste nivelul din statele occidentale, potrivit sondajului BERD.
Jumătate din români vor ca Guvernul să acorde o prioritate mai mare sănătăţii în privinţa cheltuielilor. Un sfert ar prefera ca autorităţile să se concentreze pe sectorul educaţiei, în timp ce 12% vor pensii mai mari.
Sondajul BERD a fost derulat la sfârşitul anului trecut în 34 de state. Din Europa de Vest au fost incluse Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Suedia.
Sursa: Mediafax
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu